După 26 de ture de la un capăt la altul al patului, azi dimineață, trebuie să fi fost în jur de ora 3, încă mă zvârcoleam ca un pește pe uscat. În condițiile în care lângă ora curentă, telefonul îmi indica și alarma de la 7 și 10. Următoarele 4 ore le-am petrecut încercând să iau o decizie. Fac ceea ce trebuie sau fac ceea ce vreau?
Am lăsat să sune alarma, dar numai pentru o fracțiune de secundă, așteptând de la ea să acționeze ca o monedă aruncată a cărei fețe m-ar fi ajutat să aleg. Și am ales. Somnul auto-indus de conștientizarea faptului că trebuie să merg la serviciu s-a disipat. Am schimbat pantalonii de stofă cu o pereche de blugi, cămașa bleu cu una hawaiiană și pantofii cu adidași (impropriu spus adidași pentru că nu sunt de la Adidas). Las cheile de la birou acasă, le iau pe cele de la garaj și ușa de la intrare și portofelul. Și o geantă.
Am coborît încercând să mă conving că mereu dorința ar trebui să învingă rațiunea. Din fericire, fiecare metru cu care mă apropiam de garaj, m-a asigurat că am luat decizia corectă. Pe care alarma de la telefon a luat-o, de fapt. Deschizând cele două uși imense de la garaj, am rămas stană de piatră, de parcă aș fi văzut-o pentru prima oară. Adevărul e că mă uitam la cel mai sexy fund pe care l-am văzut vreodată, cel al Miurei. Producție 1970, procesor 12 cilindri în V, frecvență 380 cai putere, placă video manuală cu 5 viteze, memorie RAM cu tracțiune pe spate și HDD 388 cuplu. Dovadă a geniului ingineriei clasice, Lamborghini Miura nu vrea decât să ruleze. Și să ruleze o voi face.
Am ieșit ușor din garaj, fără prea mult fâs, deși Miura pufăia ca taurul de lupte după care a fost botezată. Am coborât, am închis garajul,
am urcat iar în mașină și am mai staționat 5 minute. De data aceasta, n-am vrut pe nimeni lângă mine, așa că locul pasagerului a fost ocupat de geanta pe care am luat-o după mine. Am tras de fermoarul ei de parcă trăgeam de cel al iubitei. Am deschis-o larg, i-am desfăcut curelele și am extras un alt Lamborghini: ASUS VX7. Cu peste 40 de ani mai în vârstă decât Miura, ASUS Lamborghini VX7 este dovada clară a evoluției tehnologiei: motor Intel Core i7 de 2.0 GHz, viteză maximă de 16GB DDR3, accelerație maximă 3GB DDR5 asigurată de NVIDIA GeForce GTX 460M și capacitate portbagaj de 1000GB.
Am conectat notebook-ul la singura îmbunătățire adusă Miurei: sistemul de sunet de la Bang & Olufsen. Și eram gata. Am lăsat geamul jos, am dat drumul la Skynyrd – Freebird și am tăiat-o. Dacă vecinii nu s-au trezit până la acea oră a dimineții, cu siguranță au făcut-o până am ieșit eu dintre blocuri. Dus am fost. Fără limită de viteză. Până la ieșirea din oraș am trecut prin trei sensuri giratorii, dar regula pe care am aplicat-o a fost: eu intru și ies înainte să dați voi ocol.
Tr. Severin + Timișoara + Szeged + Gyor + Bratislava + Praga + Dresden + Berlin = AUTOBAHN = fără limită de viteză. 220 KM/H ghidat de o Lamborghini Miura din 1970 și acompaniat de un ASUS Lamborghini VX7 din 2011. Nimic în plus, nimic în minus.
Păcat că m-am trezit în fotoliul din camera mea la 7.40 cu uscătorul de păr în mână pregătit de o nou zi de serviciu. Va veni și vremea când nu va mai fi doar un vis.
Acest articol este scris pentru etapa a 3-a a concursului SuperBlog 2011.
Vitezele au putine diferente dar merita. Un Asus langa tine intr-un Miura si cred ca zbori pe sosea si pe net. Ia incearca.
He, he, de-ar fi atat de usor. Cu VX7-ele sa zicem ca as mai scoate-o la liman, dar un Miura nu stiu de unde iau.