Prin guriţă cu un pahar de bere

Nu degeaba se spune că nu e bine să-ţi exprimi dorinţele cu voce tare sau să le împărtăşeşti cu alţii. Mai ştiţi planul meu cu delapidarea din postul anterior? Ei bine, se pare că delapidez pe dracu’, belesc oaia. SASUB mi-a dat-o prin guriţă.

Aproape mereu, când a fost nevoie să iau o decizie de asta care să-mi influenţeze viitorul, am ales să mă iau după curent: informatica la modă, pe informatică mergem, sociologia de viitor, mergem cu sociologia. Chestia e că nu mi-a ieşit niciodată. Acum am hotărât să fac ceva ce chiar mi-ar fi plăcut, dar spre care nu se mai îndreaptă gloata: Antropologie, Dezvoltare Comunitară şi Regională. Şi ştiţi ce? Nici asta nu mi-a ieşit. Pare-se că nu există 30 de sociologi interesaţi de această direcţie de studiu pentru a se mai ţine un examen de admitere. Dar vreţi să ştiţi al mai al dracu’ paradox din Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, Universitatea Bucureşti? Din 2 mastere de cercetare sociologică, unu’ în engleză şi ailalt în limba maternă, niciunul nu se va face. Sesizaţi ce vreau să subliniez? Atât de evident? Facultate de sociologie FĂRĂ master de cercetare. Permiteţi-mi: Buahahahahahahahaha!!!  Închei categoria “vreţi să ştiţi” cu o informaţie exclusivistă: masterul cu cei mai mulţi înscrişi, de peste 2 ori mai mulţi decât următorul master, este Managementul Resurselor Umane. Surpriză, ha? Făcea-ne-am toţi inspectori de resurse umane!!!

În altă ordine de idei, am petrecut 6 zile frumoase în minunata capitală. Căldura sufocantă, ţânţarii de Drumul Taberei şi carcalacii din fosta garsonieră au pălit în faţa a două persoane. Prima este, aşa cum vă aşteptaţi, iubita de Cactus care a rezistat cu stoicism lângă mine şi în mâinile căreia mi-aş încredinţa nu viaţa, ci sufletul. Apoi, şi ceea ce urmează să spun nu sunt vorbe mari, am avut onoarea şi, mai ales, plăcerea de a-l cunoaşte pe ‘mnealui aka Christian. Până acum am avut parte de foarte puţine “întâlniri” face-to-face cu e-prietenii mei; nu ştiu cum o fi alţii, dar eu niciodată nu m-am putut stăpâni să nu mă-ntreb simplu: Oare cum o/va fi? Şi cum a fost? Aş putea să revărs o cascadă de cuvinte, o recenzie detaliată a timpului petrecut în compania lui Christi, dar nu aţi înţelege. Aşa că vă spun atât şi, pe această cale, vreau să-i transmit şi lui: nu am mai simţit atât de clar că am un prieten adevărat de…foarte mult timp; îţi foarte mulţumesc!

Bineînţeles, mai am câţiva oameni pe care aştept cu nerăbdare să-i cunosc personal şi nu mă îndoiesc că o voi face. Dar deocamdată m-am întors în Severin şi aştept luna septembrie pentru o nouă sesiune de admitere la master. Până atunci, bine v-am regăsit!

7 Responses to “Prin guriţă cu un pahar de bere”

1. 'mnealui spune:

   20/07/2010 la 08:37

   Nasol ca nu s-a rezolvat ce ti-ai propus. Imi pare rau. Tre’ sa se gaseasca o rezolvare…
   Mie, n-ai de ce sa-mi multumesti. Mi-a facut placere si ma bucur sa stiu ca undeva, c-o fi Severin, c-o fi Bucuresti sau poate in alta parte, am un prieten.
   Numai bine!

   Răspunde
   • Vlad spune:

     20/07/2010 la 12:40

     Sunt convins ca o sa se rezolve pana la urma, dar mi-ar fi placut sa fie acum. Mi-ai mai spus ca n-am de ce sa-ti multumesc, dar nu ma pot abtine.

     Răspunde
2. derscanu spune:

   20/07/2010 la 19:03

   Pana la urma se va rezolva.
   Oricum este o cerere foarte mare pentru inspector, manager, politist, avocat, etc. Daca insa toti am fi manageri, nu stiu cine le-ar mai face pe celelalte. Unele discipline nu sunt prea bagate in seama, atata tot.

   Răspunde
   • Vlad spune:

     21/07/2010 la 22:09

     Ne-am ajuns. Intr-un fel sau altul, toti suntem manageri, fie ca suntem CEOizi sau manageri de culoar.

     Răspunde
3. Vlad Creangă spune:

   21/07/2010 la 13:12

   Shitty situation Capu’ sus, și oricum, dacă vei la fel de ferm pe poziție și pe viitor, nu mă îndoiesc de realizările tale în această privință. Cât despre e-prieteni, se pare c-această permanentă sporovăială leagă amiciții surprinzător de strânse, fără nici cel mai mic contact vizual.

   Răspunde
   • Vlad spune:

     21/07/2010 la 22:12

     Ar trebui sa ma indop cu viagra ca sa mai stau ferm, cel putin in tara asta. Iar despre e-prieteni, cel mai important e sa facem cumva contact vizual. Si-asa am cativa oameni pe care mi-ar placea sa-i cunosc din Timisoara. Ce faci vara asta?

     Răspunde
     • Vlad Creangă spune:

       26/07/2010 la 11:25

       Ohoo ce întârziere până să văd reply-ul tău… Scuze, dar am fost prin mii de locuri fără net, și netmobilu’ de la digi nu e potent indeajuns. Păi vara o petrec acasă, în Suceava; în jur de 7 septembrie voi fi și-n Timișoara, dar s-ar putea să fie doar fugitiv. Iar după 20 septembrie voi fi numai în Timișoara . Dacă ai vreun drum pe-acolo, nu ezita să lași un semn .

       Răspunde